Decizia Uniunii Europene de a lua in considerare revizuirea interdicției planificată pentru motoarele cu combustie, programată inițial să intre în vigoare din 2035, a generat un val de discuții intense în industria auto. Reuniunea recentă, la care a participat chiar și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus primele semne oficiale că Bruxelles-ul este gata să recalibreze politicile privind reducerea emisiilor de CO₂.
Această schimbare de direcție nu a apărut din senin. De luni bune, liderii giganților auto europeni au avertizat că interdicția totală a motoarelor pe benzină și motorină, alături de țintele stricte privind emisiile și cotele de vânzări pentru mașini electrice, riscă să împingă industria în criză. Vocea cea mai sonoră a fost Ola Källenius, CEO Mercedes și președinte ACEA, care a avertizat că o astfel de abordare riscă să ducă Europa „în plin zid”.
Situația s-a agravat în ultimele luni, mai ales în Germania, unde tot mai mulți furnizori auto au declarat insolvență. Doar într-o singură săptămână din august, trei companii de componente și-au închis porțile, punând în pericol lanțurile de producție. Problemele nu îi afectează doar pe marii constructori, ci și pe sute de mii de angajați care depind de această industrie.
Asociația furnizorilor CLEPA a cerut ajustări rapide, atrăgând atenția că nu doar vehiculele electrice pot contribui la reducerea poluării. Soluții precum hibridele, mașinile plug-in hibride, modelele pe hidrogen sau cele alimentate cu combustibili sintetici ar putea fi integrate într-o strategie mult mai flexibilă și eficientă.
Totuși, Agenția Europeană de Mediu a tras un semnal de alarmă legat de eficiența reală a mașinilor plug-in hibride. Studii recente arată că proprietarii le încarcă mult mai rar decât se estimează oficial, ceea ce face ca emisiile reale să fie de cinci ori mai mari decât cele raportate pe hârtie. Astfel, departe de a fi o soluție prietenoasă cu mediul, aceste mașini riscă să fie un „cal troian” în atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor.
Un alt punct discutat la Bruxelles a fost viitorul mașinilor mici de oraș. Renault și Stellantis au propus încă din primăvară ca aceste modele ultra-compacte să primească stimulente speciale. Argumentul lor este simplu: aceste mașini consumă și poluează mai puțin datorită dimensiunilor reduse, dar au fost aproape eliminate din piață sub presiunea reglementărilor. UE s-a arătat receptivă la idee, iar în viitor am putea vedea exceptări sau taxe mai mici pentru aceste vehicule.
În paralel, Europa rămâne vulnerabilă în fața concurenței Chinei, mai ales în privința producției de baterii și piese esențiale pentru mașinile electrice. Multe fabrici europene depind de materii prime și componente chinezești, ceea ce reduce competitivitatea continentală. Printre soluțiile dezbătute s-au numărat crearea unor lanțuri de aprovizionare complet europene, investiții în mineritul de litiu pe continent și obligativitatea unor cote minime de materiale provenite din Europa.
Optimismul nu lipsește după această reuniune. Mulți lideri din industrie au declarat că pentru prima dată simt că au fost ascultați. Urmează câteva luni decisive, în care Uniunea Europeană va pregăti un plan concret de ajustări, care ar putea schimba radical traiectoria politicilor de mediu și viitorul auto european.
Dacă interdicția din 2035 va fi păstrată, relaxată sau chiar amânată, rămâne de văzut. Cert este că, între nevoia urgentă de a proteja mediul și presiunea economică uriașă asupra industriei, Europa se află acum în fața uneia dintre cele mai importante decizii din istoria sa auto.
